De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:10 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Oordonanţa privind restituirea unor imobile, atacată la Curtea Constituţională

ro

26 Nov, 2015 08:54 458 Marime text
Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) Legea de aprobare a OUG 21/2015 privind unele măsuri pentru retrocedarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
Şeful statului a sesizat ieri Curtea Constituţională şi în legătură cu OUG privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Potrivit sesizării publicate pe site-ul Preşedinţiei, şeful statului argumentează că legea menţionată încalcă normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi accesului liber la justiţie.
În acelaşi timp, se mai precizează în documentul publicat de Administraţia Prezidenţială că dispoziţia nou introdusă nu este corelată cu prevederile art. 17 şi 18 din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor validează sau invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entităţile învestite de lege, care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii şi dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnătura preşedintelui Comisiei.
Un alt argument invocat de Johannis se referă la faptul că norma nou introdusă la art. VII din legea transmisă la promulgare diminuează forţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate în contencios administrativ şi creează discriminare între subiecţii de drept obligaţi să pună în executare o hotărâre judecătorească pronunţată în aceeaşi materie, îndepărtându-se de la scopul asigurării protecţiei constituţionale a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică. 
Preşedintele concluzionează că dacă administraţia este exonerată de la punerea în aplicate unei hotărâri judecătoreşti, prin neplata amenzilor civile stabilite în sarcina conducătorului unei autorităţi publice, accesul la justiţie ar deveni teoretic şi iluzoriu, iar persoana vătămată de o autoritate publică ar fi lipsită de dreptul la repararea pagubei.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii