Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:59 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Obiceiuri şi tradiţii de Mărţişor

ro

28 Feb, 2015 22:53 2119 Marime text
Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradiţiile de Mărţişor sunt legate de cultură românească. Ele nu se întâlnesc decât în România şi la unele populaţii învecinate din zona Balcanilor – la aromâni şi megleno-români, dar şi la bulgari, macedoneni şi albanezi. Obiceiul, vechi dinainte de creştinare, are legătură cu ritualul anului nou agrar.

Odinioară, mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor (fete şi băieţi), înainte de răsăritul soarelui. Mărţişorul era realizat din fire de lână răsuciteroşu şi alb sau alb şi negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vara-iarnă, căldură-frig, lumina-întuneric, fertilitate-infertilitate. Mărţişorul se ţinea până de Florii, de Paşte sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agăţat talisman pe ramurile de măceşi, vită-de-vie, vişini, cireşi, se punea sub cloşca cu pui sau se agaţă la icoană.

Cu timpul, de şnur au fost agăţaţi bănuţi de argint sau de aur. Faţă purta mărţişorul la gât 12 zile, apoi ţinea şnurul în par până când înflorea primul copac, apoi legau şnurul de creangă copacului, iar cu bănuţul îşi cumpărau cas, pentru tot anul aibă faţă albă.

Ziua scoaterii mărţişorului era marcată de o petrecere numită "băutul mărţişorului".

În localităţile transilvănene, mărţişoarele sunt atârnate la uşi, ferestre, la coarnele animalelor domestic, pentru a le feri de duhurile rele.

În Moldova, fetele oferă băieţilor mărţişoare de 1 martie, iar băieţii le oferă fetelor mărţişoare de 8 martie.

Sursa: romaniatv.net
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii