Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
02:05 30 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Hotnews.ro Cum joacă Rusia în războiul dezinformării și de ce a devenit România ținta (video)

ro

04 Jun, 2016 12:20 916 Marime text
România a devenit ţintă în războiul dezinformării declanşat de Rusia iar scopul este neutralizarea ţării, "adică să o împiedice să intervină în zone unde Rusia are interese directe, precum Moldova sau Ucraina", explică într-un interviu pentru Hotnews.ro Janusz Bugajski, analist la Center for European Policy Analysis din Washington. Potrivit acestuia, România trebuie să devină un aşa numit actor A2/AD (aria denial) în zona Marii Negre, adică să contribuie alături de alte ţări că Bulgaria şi Turcia la crearea unor zone de interdicţie care să prevină intrarea Rusiei în spaţiul lor, fie că vorbim de spaţiu economic sau teritoriu strategic.
 
Dan Tapalagă: Janusz Bugajski, de la Center for European Policy Analysis (CEPA). Preşedintele Klaus Iohannis a pus sub semnul întrebării oportunitatea criticilor lansate împotriva Poloniei, cu câteva luni înainte de important summit NATO de la Varşovia. De credeţi că a făcut asta?
 
Janusz Bugajski: Cred că a încercat să transmită un semnal că, în ciuda problemelor noului guvern în ce priveşte schimbările la Curtea Constituţională, legislaţia media etc, Polonia este un aliat puternic. Este un bun aliat în NATO, un bun partener pentru România. Este una din ţările care chiar cheltuiesc peste 2% din PIB pentru apărare. Este ataşată de valorile UE, a fost până la urmă prima ţară care s-a despărţit de comunism, dacă privim în timp. Apoi, cred că a încercat de trimită un semnal că, în ciuda acestor probleme, Polonia este o democraţie robustă iar publicul polonez nu va tolera nici un fel de "putinizare" sau autoritarism în Polonia. Cred că a fost un mesaj bun şi puternic al unui prieten foarte bun al Poloniei.
 
DT: România are nevoie de Polonia că aliat în regiune.
JB: Şi viceversa. Ambele ţări au nevoie una de cealaltă.
 
DT: Corect. Iar câteva săptămâni vom avea un foarte important, un summit istoric al NATO la Varşovia. România va pleda pentru o flota NATO în Marea Neagră, dar am auzit alţi analişti arătându-se foarte sceptici că o astfel de decizie va fi luată. Care este opinia dvs?
 
JB: Da, depinde ce se înţelege printr-o flota NATO. Amintiţi-va că există limitări serioase asupra tonajului, numărului de nave şi a timpului cât pot stă în Marea Neagră că rezultat al Convenţiei de la Montreaux. Iar Turcia, care controlează strâmtoarea Bosfor, intrarea în Marea Neagră, nu va schimbă Convenţia de la Montreaux. Deci va trebui să ne gândim la moduri creative pentru a creşte prezenţa NATO, pentru a eficientiza NATO în regiune. Şi sunt câteva lucruri care se pot face. Cred că acest lucru va fi discutat la summit: o permanentă rotaţie a navelor din diferite ţări NATO, în special din Statele Unite şi Marea Britanie, în Marea Neagră, în Constanţa, în porturile bulgăreşti. Doi, aş spune că o altă soluţie este întărirea forţelor navale din România şi Bulgaria, dar acest lucru este costisitor. Şi, de asemenea, construirea altor forme de apărare care ar putea proteja portul Constanţa şi zona economică a României în Marea Neagră. Cu alte cuvinte, rachete mai performanţe, radare mai bune, o mai bună coordonare cu NATO. Sunt alte lucruri care se pot face până la ridicarea unei flote la Marea Neagră care ar putea lua foarte mult timp.
 
DT: Aţi scris ceva foarte interesant în raportul CEPA, şi anume că "România la fel că alte state din prima linie ar trebui să devină un actor A2/AD care ar putea fi un contributor puternic la capabilităţile de contracarare a acţiunilor ruseşti în Marea Neagră." Puteţi explică puţin, domnule Bugajski ce înseamnă un actor A2/AD?
 
JB: A2/ AD înseamnă "aria denial", care este ceva ce ruşii urmăresc. De la ocuparea şi anexarea Crimeii, Rusia a militarizat peninsula. A creat tot mai multe aşa numite A2/AD "bubbles" (băşici), cu alte cuvinte pentru a împiedică accesul NATO la porturi, realimentare, la orice tip de survolare a regiunii. Iar pericolul este că dacă aceste zone sunt extinse de către Rusia, din Crimeea sau încearcă ceva în Odesa, aproape de coasta românească, va restricţiona nu doar accesul României, ci şi pe cel al NATO în Marea Neagră. Deci ideal pentru România şi alte ţări este să oprească acest lucru şi să-şi facă propriile "aria denial" sau "băşici" care să prevină intrarea Rusiei în spaţiul lor, fie că vorbim de spaţiu economic sau teritoriu strategic.
 
DT: România nu are o flota, are o armata slabă şi nu se poate apară singură, are nevoie de sprijinul NATO.
 
JB: Sigur că aveţi nevoie de sprijinul NATO, deşi România a decis să aloce 2% pentru cheltuieli de apărare dar acest lucru trebuie văzut că minimun, nu maximum pentru următorii cinci ani, până în 2022. În plus, sunt mai multe de făcut, este nevoie de mai multă modernizare, de mai multă coordonare cu alte ţări, cu alte cuvinte o împărţire regională a costurilor. Cred că ţări că Polonia ar putea juca un rol, chiar ţările baltice, dar cu siguranţă Statele Unite vor avea un rol primordial. Cred că e treaba României să preseze un astfel de sistem, cred că e foarte bine că România va ridică această problema la summit, dar este un proces, un proces pe termen lung.
 
DT: Credeţi că România va obţine decizii bune la acest summit?
 
JB: Cred că vor fi câteva decizii bune, probabil nu atât cât se speră. Limbajul va fi unul bun, vor fi angajamente că America va cheltui mai mult pentru această iniţiativa de reasigurare, se va discuta despre apărarea antirachetă, bineînţeles. Cred că toate contribuie la întărirea parteneriatului cu SUA. Nu e niciodată suficient, dar e un început. Şi nu cred că summitul NATO trebuie văzut că sfârşitul jocului - el este doar începutul procesului.
 
DT: Nu văd ţări occidentale că Germania, Franţa sau Italia având acelaşi interes că România sau partenerul sau strategic, Statele Unite, în privinţa relaţiilor cu Rusia. În timp ce România, Ucraina sau Bulgaria se tem de Rusia, ţările occidentale par să fie gata de business cu Rusia lui Puţin. Care este punctul dvs de vedere pe acest subiect?
 
JB: Mereu, când eşti la două frontiere distanţă, ai o zona-tampon. Într-un fel, ţări precum Germania, Austria, Italia au o zona-tampon, constând în ţări precum România, Polonia, ţările baltice. Problema Uniunii Europene e, în primul rând, lipsa unităţii, urmată de mentalitatea "business aş usual" - ideea că, dacă implici cumva Rusia în afaceri, lucrurile revin la normal în Rusia, poate chiar se democratizează. Iar în al treilea rând, pe care cred că mizează Rusia, este ideea de "doi paşi înainte, unul înapoi": iei teritorii, ameninţi să iei şi mai multe teritorii, apoi dai înapoi şi zici "hai să ne înţelegem". Şi păstrezi ce ai obţinut deja, iar cealaltă parte e mulţumită că nu ai luat mai mult. Acest lucru cred că se întâmplă în cazul Ucrainei, în acest moment.
 
DT: O tactică rusă tipică...
 
JB.: Da, nimic nu s-a schimbat. Dar europenii pică în continuare în capcană, din nefericire. Când spun europeni, mă refer în special la vest-europeni.
 
 
DT: În acelaşi raport CEPA - pe care îl am aici şi dvs sunteţi unul dintre specialiştii implicaţi în acest grup de lucru - se arată că "În România, acţiunile de dezinformare ale Rusiei caută să erodeze încrederea publicului în instituţiile democratice creând impresia că integrarea în UE a fost un eşec şi că anticorupţia şi iniţiativele reformiste reprezintă intervenţii din afară. Chiar dacă adevărul este pe dos, presă rusesasca injectează aceste perspective în mintea publicului românesc." Ce speră să obţină Rusia în urmă acestui război al dezinformării?
 
JB: Cred că încearcă să discrediteze Uniunea Europeană, pentru a o slabi, pentru a o re-naţionaliza, deoarece Rusiei îi e mai uşor să aibă de-a face cu statele în parte, decât cu Uniunea în ansamblul ei. Încearcă să o submineze, în unele cazuri, să o facă să aloce energie şi bani în alte scopuri. Şi cred că obiectivul, în acest caz, este să prevină un front comun în faţă ambiţiilor Rusiei. Cu alte cuvinte, dacă poţi slabi ţări precum Germania, Franţa sau Italia în aşa măsură încât să ajungă la o înţelegere cu ţine, nu doar peste capul Ucrainei, care e în afară NATO, ce se întâmplă când faci acorduri cu aceste ţări peste capul unor ţări membre NATO, cum sunt România, Polonia sau ţările baltice? Aici situaţia devine periculoasă. La urmă urmei, UE este o ameninţare pentru Rusia, mai mult decât NATO, pentru că dacă te uiţi la regulile, practicile de afaceri, transparenţă UE...
 
DT: E un model de democraţie...
 
JB: Da, este un model pentru statul de drept, transparenţă, concurenţă loială, reguli antimonopol - toate, lucruri cărora Rusia li se opune.
 
DT: "Deja, România este ţintă unei sofisticate şi foarte finanţate campanii de dezinformare prin intermediul canalelor media, blogurilor şi organizaţiilor culturale, şi de asemenea ţintă unor eforturi de intelligence în penetrarea sistemului politic corupt din România". Şi care ar fi scopul final?
 
JB: Nu cred că România va fi absorbită vreodată în Ruskii Mir, Lumea Rusă, aşa cum se gândesc ei la cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Totuşi, cred că vor să neutralizeze România, adică să o împiedice să intervină în zone unde Rusia are interese directe, precum Moldova sau Ucraina. România să nu aibă o relaţie strânsă cu SUA sau că SUA să apere interesele de securitate ale României. România să nu se opună politicilor ruse pe agenda internaţională. Numesc această situaţie neutralizarea României în arena internaţională. Acestea cred că sunt obiectivele Rusiei.
 
D.T: Spuneţi în raport: "Că al doilea stat de prima linie NATO şi cel mai mare şi cel mai important aliat al Statelor Unite în sudestul Europei, nici România nici aliaţii occidentali nu-şi permit să vadă România eşuând". Ce ar trebui să facă România să nu eşueze?
 
J.B: Să facă în continuare lucrurile corecte. Să aibă în continuare alegeri democratice. Cred că actualul guvern, din tot ce am auzit şi văzut, face cu siguranţă un efort foarte mare să combată corupţia, să îmbunătăţească actul de guvernare, să întărească statul de drept. În privinţa afacerilor externe, guvernul cred că să comportat într-un mod foarte responsabil, susţinând interesele NATO în această regiune extinsă. Guvernul român a fost mai activ pe frontul NATO decât unii dintre vecinii acestei ţări, dacă ne gândim la Ungaria sau Slovacia sau unele dintre ţările Grupului de la Vişegrad. Cred că România s-a comportat mai responsabil. E nevoie să nu încetinească procesul democratic, să nu se lepede de statul de drept, să combată corupţia. Să creeze un stat mai curat, şi să atragă investitori, afaceri. Aşa încât ţară să fie mai prosperă, pentru că toate acestea previn penetrarea Rusiei. Rusia mizează pe ideea că UE e un eşec, având două clase de cetăţeni - vest-europenii şi voi. Că este un nou imperiu, că voi sunteţi exploataţi, că muncitorii români care se duc în Spania sau Anglia sunt exploataţi. Că ţară se scufundă în sărăcie - un film difuzat la televiziunea rusă. Aşa este prezentată Uniunea Europeană. Pentru a avea succes, trebuie să le arătaţi că toate acestea sunt minciuni.
 
D.T: Vladimir Puţin a ameninţat public România după ce scutul de la Deveselu a devenit operaţional. Credeţi că Moscova va acţiona, va face ceva în rapsuns sau e doar un joc retoric?
 
J.B: Cuvintele au sensul lor. La nivel simbolic, situaţia e foarte serioasă când Rusia îi spune României, direct, că o are în vedere şi ar putea-o bombarda, că e una dintre principalii săi duşmani din regiune. Pe de altă parte, nu m-aş aştepta să văd zburând rachetele ruseşti, pentru că ar fi prea mare costul. Această ar provoca, în mod absolut, o reacţie a NATO. Ei preferă să facă lucrurile pas cu pas, în mod ascuns. Nu m-aş aştepta la o acţiune militară împotriva României, asta dacă nu cumva o iau lucrurile razna la Moscova - o lupta pentru putere sau asasinarea lui Puţin sau o lovitură de stat. Nu mă aştept la nici o acţiune militară împotriva României. Totuşi, lucrurile trebuie luate în serios.
 
D.T.: Dar în jurul nostru, Moldova, Transnistria?
 
J.B: În cazul Transnistriei, pot stârni conflictul din nou. Ei vor să neutralizeze Moldova, nu vor că Moldova să urmeze România în Uniunea Europeană. Deci alimentează facţiuni diferite în Moldova şi mişcările separatiste din Transnistria şi Găgăuzia, aşa încât guvernul de la Chişinău să nu ajungă în situaţia celui din Ucraina şi să spună că doreşte relaţii strânse cu UE. Dar nu mă aştept la acţiuni militare directe. Dacă e să fie o lupta, ne aşteptăm la această de doi ani: că forţele din Transnistria să se lege, cumva, de planurile lui Puţin pentru "Nouă Rusie" şi forţele ruse din Crimeea să se îndrepte spre regiunea Odesa. Ideea nu e încă exclusă.
 
D.T. Vor încerca să coboare puţin frontieră, pentru a avea o graniţa directă cu UE?
 
J.B.: Această este o altă posibilitate. Un scenariu pe care îl descriu într-o nouă carte este acela în care Rusia ar ispiti România să divizeze Ucraina şi, eventual, Republica Moldova. Altfel spus, să joace pe cartea naţionalismului din trecut, de tipul "România Mare". Nu aş exclude că sunt în stare de aşa ceva. Pe de o parte, ei pot să fie împotriva unei ţări, dar pe de altă parte ar juca alături de naţionaliştii din acea ţară, pentru a câştigă avantaje pentru ei înşişi.
 
Extrase din raportul CEPA
"Pe termen scurt, este puţin probabil că Rusia va acţiona împotriva Moldovei în termeni militari. În acelaşi timp, conflictul îngheţate din Moldova, din regiunea separatistă Transnistria susţinută de Rusia, ar putea deveni uşor un motiv pentru o confruntare armata. Rusia susţine de asemenea în mod activ separatismul în Gaguzia, altă regiune separatistă din Moldova. În orice situaţie, un eşec al Moldovei în plan economic, al dezvoltării democratice şi integrării europene ar fi benefic pentru Rusia şi rău pentru România şi pentru comunitatea transatlantică."
"Moscova a trimis numeroase nave purtătoare de rachete şi avioane în zona Marii Negre care, alături de prezenţa probabilă a rachetelor Iskander în Crimeea, plasează întreg litoralul Marii Negre, inlusiv cel din România, Bulgaria, Turcia şi Caucaz, în rază atacurilor ruseşti cu rachete convenţionale dar şi a armelor de distrugere în masă. În prezent, nici unul din aliaţii Americii în această parte a Europei nu posedă capacităţi de apărare aeriene şi anti-rachetă."
"Rusia reprezintă o ameninţare pentru România prin intermediul războiului informaţional. Această a devenit o problema recunoscută în alte state din prima linie din Europa Centrală şi de Est şi mai recent şi la nivelul UE. De-a lungul Europei şi Eurasiei, instrumentele Moscovei de dezinformare sunt mobilizate într-un efort constant şi sistematic de a respinge criticile la adresa politicii Rusiei; distorsionarea faptelor; devierea atenţiei de la problemele politice (cum ar fi politică revizionistă a Rusiei în regiunea Europei Centrale şi de Est); înspăimântarea publicului. În România, acţiunile de dezinformare ale Rusiei caută să erodeze încrederea publicului în instituţiile democratice creând impresia că integrarea în UE a fost un eşec şi că anticorupţia şi iniţiativele reformiste reprezintă intervenţii din afară. Chiar dacă adevărul este pe dos, presă rusesasca injectează aceste perspective în mintea publicului românesc."
"România, la fel că alte state din prima linie, trebuie să devină un actor A2/AD care poate fi un contributor puternic la capacităţile de contra-intervenţie în ce priveşte acţiunile Rusiei în Marea Neagră. Această înseamnă dezvoltarea capacităţii de a respinge accesul la o zona de conflict prin intermediul unor capacităţi anti-maritime, anti-terestre şi anti-aeriene, toate acestea în timp ce trebuie protejată infrastructură critică şi activele de apărare în faţă unui atac tactic cu rachete balistice prin intermediul capacităţilor de apărare anti-aeriană. Polonia, aliatul României că stat de prima linie, face deja paşi în această direcţie".
"(...) România trebuie să imbunatatesca parteneriatul de securitate cu Polonia şi Turcia, şi să intensifice relaţiile cu Bulgaria, cu ţările baltice şi cu alţi parteneri NATO. În ce priveşte cooperarea regională, România şi vecinii săi aliaţi din NATO, în particular Bulgaria şi Turcia, trebuie să lucreze mult mai strâns pentru a începe dialogul strategic regional, similar cu parteneriatul strategic pe care România îl dezvoltă cu Polonia. Un asemenea dialog regional concentrat pe Marea Neagră - care ar putea fi încadrat în Articolul 3 din Tratatul NATO - ar putea fi completat cu exerciţii militare comune, combinat cu intelligence task forces şi cu patrulări terestre şi aeriene. Ţări non-aliate că Ucraina şi Georgia pot fi cooptate în acest dialog".
"Mai puţin expusă propagandei ruseşti decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est, România a devenit tot mai mult o ţintă a dezinformării media şi acţiunilor subversive. Cu foarte slabe legături politice sau culturale cu Rusia, explicabile printr-o istorie a anipatiei dintre cele două ţări, majoritatea tacticilor angajate în România nu urmăresc să creeze o imagine mai favorabilă a Rusiei. Mai degrabă obiectivul lor este să submineze soliditatea sentimentelor pro-occidentale şi încrederea în organizaţii că NATO şi UE. Cu o media independenţa relativ slabă, România poate deveni un sol fertil pentru poveştile media ale Kremlinului. Deja, diferinte website-uri şi bloguri marginale colportează aceste mesaje, completate de serviciul de ştiri Russia Today, care pare să fie foarte profesionist. În timp ce media este cea mai susceptibilă de a fi penetrată, alte puncte vulnerabile ar putea să apară, de pildă instrumentalizarea afinităţîi ortodoxe; manipularea sentimentelor etno-naţionaliste în anumite locuri din ţară; tentative de a achiziţiona active strategice din energie prin intermediul unor terţi; susţinerea reţelelor transnaţionale de crimă organizată; atacuri cibernetice. Aceste tactici au devenit comune în alte părţi din regiune şi ar putea deveni curând mai răspândite şi în România".
Potrivit Hotnews.ro, Janusz Bugajski este membru al Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington DC şi gazdă unui show televizat difuzat în Balcani. Potrivit CEPA.org, Bugajski este autorul a 20 de cărţi despre Europa, Rusia şi relaţiile trans-atlantice şi autor de editoriale pentru mai multe instituţii media.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii