Horia Georgescu, preşedintele ANI, într-un interviu pentru România Liberă „Nicuşor Constantinescu formula sesizări pentru unii primari acuzându-i de acelaşi tip de incompatibilitate ca şi în cazul său

Zeci de cazuri de confiscări ale averilor dobândite fraudulos de către demnitari ai statului român vor fi soluţionate în viitorul apropiat de instanţele judecătoreşti, declară Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în exclusivitate pentru „România liberă“.
Horia Georgescu, 36 de ani, îşi doreşte însă modificarea legii în aşa fel încât proprietăţile obţinute din bani negri să poată fi confiscate de stat mult mai repede decât acum. Chiar şi în formula actuală, însă, la bugetul statului au ajuns „milioane de euro confiscate pentru prima dată după 1989 pe cale administrativă, nu penală“, se laudă Horia Georgescu.
În jur de 20 de parlamentari ar putea să-şi piardă mandatele din cauza problemelor de integritate, potrivit preşedintelui ANI, care îşi argumentează previziunea pe numărul proceselor aflate pe rol, pe deciziile definitive obţinute deja de Agenţie, dar şi pe procesele aflate în pronunţare la Înalta Curte. Horia Georgescu a refuzat să comenteze investigaţiile pe care ANI le face în străinătate, sugerând însă că lucrurile avansează atât în ceea ce priveşte cercetările legate de liderii sindicali, cât şi de politicieni. Pe de altă parte, şeful ANI crede că în viitoarea Lege ANI ar trebui exceptaţi sugerând însă că lucrurile avansează atât în ceea ce priveşte cercetările legate de liderii sindicali, cât şi de politicieni. Pe de altă parte, şeful ANI crede că în viitoarea Lege ANI ar trebui exceptaţi de la afişarea declaraţiilor de avere cei aflaţi în conducerile serviciilor secrete.
 
 
Mai mulţi parlamentari PSD au depus un proiect de modificare a Legii administraţiei publice locale în aşa fel încât primarii şi şefii consiliilor judeţene să poată face parte din consiliile de administraţie ale unor companii cu capital majoritar de stat. Acest proiect are legătură cu investigaţiile ANI?
H.G.: Iniţiativa nu este în nici un caz întâmplătoare şi vine într-un moment în care ANI a identificat foarte multe cazuri de incompatibilităţi pliate exact pe astfel de cazuri. Există şi decizii ale instanţelor care confirmă concluziile inspectorilor. Încercarea de schimbare a legii urmează un anumit tipar prezent şi în trecut, în care membri ai Parlamentului, miniştri, identificaţi în conflict de interese sau incompatibilitate au dorit dezincriminarea faptelor. Cu siguranţă că un astfel de demers ar afecta obiectivele strategice ale României referitoare la MCV, Schengen, fonduri europene şi aderarea la spaţiul euro. Până la urmă este vorba despre încrederea pe care o transmite clasa politică raportat la ireversibilitatea sprijinului acordat instituţiilor de combatere a corupţiei aşa cum a fost asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Alte cazuri în afara lotului Klaus Johannis-Aristotel Căncescu, Florin Popescu, Marian Vanghelie?
H.G.: ANI are în lucru multe cazuri cu privire la astfel de incompatibilităţi sau conflicte de interese, în special la nivel local. Urmărim cu prioritate fraudarea banilor publici prin conflict de interese. Ceea ce nu se spune este că aceste regii autonome de interes local, în ale căror consilii de administraţie se află primari sau şefi de consilii judeţene, gestionează sume uriaşe, de ordinul sutelor de milioane de euro. Prin poziţia aleşilor locali acolo se exercită o anumită influenţă, inclusiv în sensul în care uneori banii publici sunt deturnaţi sub aparenţa unor proceduri legale de achiziţii publice care speculează vulnerabilităţi legislative. În 2009 Nicuşor Constantinescu formula sesizări la adresa unor primari acuzându-i de acelaşi tip de incompatibilitate care face obiectul situaţiei constatate de ANI şi în cazul său. Cetăţenii pot să judece singuri ipocrizia unor astfel de poziţii.
Întregul interviu pe romanialibera.ro.