Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
08:09 24 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Este Ziua Națională a Aromânilor. De ce azi. Aromâni celebri din Constanța. Câți sunt în România

ro

23 May, 2016 04:25 11215 Marime text
Astăzi este Ziua Națională a Aromânilor care, potrivit Facebook.com.viorel.dolha, se sărbătorește din 1905 în 10 mai (23 mai după calendarul nou).
 
La presiunile României, sultanul Abdul Hamid a publicat oficial în 10 (23) mai 1905 iradeaua (decretul) în favoarea aromânilor din Balcani, iradea semnată în 9 (22) mai, iradea care garanta drepturi naționale în școli, administrație și biserică. România amenințase cu ruperea legăturilor diplomatice cu Poarta dacă nu se dau drepturi aromânilor.
„Până în 9 mai România nu a trimis invitații ambasadei turce la sărbătoarea națională a României din 10 mai. Văzând aceasta, sultanul cedează și emite iradeaua și abia după aceea Turcia este invitată la ziua României. Iradeau a supărat Grecia care nu dorea ca aromânii să aibă drepturi naționale și a început să îi persecute. Între 1905 și 1911 relațiile diplomatice dintre România și Grecia sunt rupte.
Relațiile diplomatice dintre România și Grecia mai fuseseră rupte și între 1892 și 1896 datorită interpretării diferite date testamentului aromânului Evanghelie Zappa, mort în România în 1865. România îl considera român iar Grecia îl considera grec. Azi, Republica Macedonia este singurul stat balcanic care dă drepturi aromânilor. În Macedonia aromâna este limbă oficială în Krușevo și Kumanovo”, mai spune pe profilul său Viorel Dolha
 
Ce sunt aromânii
Potrivit Wikipedia.org, aromânii (numiți în România și macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. În Grecia, în mediul academic sunt considerați pe nedrept greci antici latinizați și deci parte a poporului elin. Numărul lor este greu de estimat, fiindcă există numeroase căsătorii mixte și fiindcă mulți aromâni nu mai vorbesc limba aromână, astfel că estimațiile variază de la 100.000 pana la 250.000. Ei nu trebuie confundați cu „macedonenii”, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai îngust al cuvântului.
 
Origine
Aceeași sursă, Wikipedia, mai spune că originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani, în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: "...dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia și Filip ai Macedoniei
 
În prezent sunt recunoscuți oficial ca minoritate, în Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită ca ziua națională a aromânilor și meglenoromânilor cetățeni ai Macedoniei; ceilalți se întâlnesc în fiecare an în ziua de 15 august la Samarina (Grecia), dar există și alte festivaluri, întâlniri și comemorări. Simbolul în care o parte din Comunitatea Aromână din România se recunoaște este « Soarele de la Vergina ».
Potrivit unui recensământ din 2002 în România sunt circa 27.000 de aromâni.
 
Cum sărbătoresc aromânii azi
Consiliul Tinerilor Armâni, din Comunitatea Armână din România, organizează pe 23 Mai în Bucureşti, Parcul Tineretului, intrarea Gheorghe Șincai, o serie de evenimente pentru a marca Ziua Naţională a Armânilor alături de Gică Coadă, Steaua di Vreari, Nicu Peanci, Nicu Grameni, Shopatlu, Mihai Merca, Florentina Costea, Boatsea Pindului, Cristi Andoni, Vanghele Gogu și grupul de copii “Anveatsã Armãneashti”. Așa sună unul din anunțurile postate zilele acestea pe ua din paginile de facebook ale aromânilor.
 
Aromâni celebri din Constanța
Galeria aromânilor celebri din Constanța trebuie deschisă, poate, cu cei mai celebri dintre ei; tenismana Simona Halep și fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi.
În cinematografie s-a remarcat Stere Gulea. Aromânul născut în 1943 în comuna constănţeană Mihail Kogălniceanu a regizat filme precum „Iarba verde de acasă“ (1977), „Castelul din Carpaţi“ (1981), „Ochi de urs“ (1983), dar şi celebrul „Moromeţii“, după romanul omonim al lui Marin Preda. Cel mai recent film care poartă semnătura regizorului constănţean Stere Gulea este „Sunt o babă comunistă“ (2013).
 Tot cinematografia l-a făcut celebru și pe regizorul Toma Enache, originar, de asemenea, din localitatea Mihail Kogălniceanu.
Toma Enache este cunoscut îndeosebi datorită filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân“. Dintre spectacolele regizate de Toma Enache, amintim „Secta femeilor“, după „Norii“, de Aristofan (2010), „Mincinosul“, de Carlo Goldoni, prezentat la Teatrul Nottara din Bucureşti, dar şi în cadrul unui turneu în întreaga ţară, „O noapte furtunoasă“, a lui I.L. Caragiale, cu actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti, spectacol jucat cu succes în peste 95 de oraşe din ţară, din Macedonia, Ungaria, Spania şi Germania.
 
Născut în anul 1926, într-o familie de aromâni, numele lui Tiberiu Cunia este legat de Constanţa. El a absolvit aici cursurile Liceului „Mircea cel Bătrân“. Tiberiu Cunia este deţinătorul prestigiosului premiu Von Humboldt pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată în domeniul silviculturii şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti. Tiberiu Cunia este refugiat din România încă din toamna anului 1948, iar în prezent trăieşte în statul New York. Potrivit confluente.ro, ultimul proiect în care s-a angajat Tiberiu Cunia este realizarea unui îndreptar ortografic şi ortoepic al dialectului aromân.
 
În politică s-a remarcat liberalul Puiu Haşotti, liderul senatorilor PNL. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Senatului, parlamentarul este născut pe 14 iunie 1953. A absolvit, în 1976, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Din 1995, este doctor în ştiinţe istorice. Constănţeanul a fost, timp de câteva luni, ministrul Culturii, în timpul guvernării USL. Puiu Haşotti se află, în prezent, la al cincilea mandat de parlamentar (două în Camera Deputaţilor, trei, în Senat).
 
Sportivii aromâni ai Constanţei
Cel mai valoros jucător din istoria fotbalului românesc, Gheorghe Hagi „Regele“ este un brand în România.
 Hagi a lansat proiectul fotbalistic de succes, Academia de Fotbal care-i poartă numele. Iar din urmă vine un nou Hagi, fiul său, Ianis, campion naţional şi internaţional de juniori, căruia i se prezice un viitor la fel de luminos.
Şi fotbalistul Ianis Zicu  s-a lansat în fotbalul de performanţă tot de la Constanţa.
Un alt nume care a însemnat ceva pentru fotbalul constănţean şi românesc este cel al lui Emanoil Haşoti, fotbalist şi antrenor.
Rezultate au avut în fotbal şi aromânii Stelian Carabaş, Constantin Gache, Constantin Funda, Mihai Stere, Adrian Pitusau Dumitru şi Costin Caraman (tată şi fiu).
În gimnastică, Simona Amânar a fost una dintre stelele Constanţei, multiplă campioană şi „gimnasta perfectă“, aşa cum îi plăcea lui Octavian Belu să spună.
Tot printre sportivii aromani de excepție s-a remarcat și Eliza Samara, jucătoarea de tenis de masă campioană europeană şi deţinătoare a numeroase titluri, cea care se luptă cu succes cu sportivele asiatice, cele mai bune din lume.
La handbal, Marius Stavrositu a reuşit cu HCM Constanţa o performanţă înaltă. Tot din sportul pe semicerc vine şi antrenorul Dumitru Muşi, şi el un tehnician de succes.
De asemenea, Nicolae Fulina, la rugby, a obţinut rezultate deosebite.
 
Nu putem uita pe venerabilul luptător anticomunist George Cuşa, profesorul și scriitorul Nicolae Cușa, interpreta Diana Bișinicu, regretatul preot Stelică Şatrapeli, unul dintre actorii filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, Atanase Perifan, aromânul originar din Constanţa, cel care a lansat în Franţa în anul 2000, „Sărbătoarea vecinilor”, Marius Bațu, interpret român de muzică folk remarcat în lumea muzicii românești în 1977, când a înființat, alături de Eugen Baboi, grupul Poesis. 
Scuzele de rigoare pentru cei pe care i-am omis, din neștiință, nu din reavoință, și cu rugămintea de a ne ajuta în completarea acestui material.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii