De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
05:46 30 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Cumpăraţi borş la plic? MAI GÂNDIŢI-VĂ!

ro

07 Sep, 2015 18:31 910 Marime text
 
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în cursul lunii august, 13 produse tip borș la plic din marile structuri comerciale (hipermarketuri/ supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Prin această campanie, APC România își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Studiul privind calitatea condimentelor tip borș la plic face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.
 
Ei bine, APC a analizat următoarele branduri cu sortimentele aferente:
Marca Vegeta ce aparține grupului Podravka, cu următoarele produse: Borș original, Borș cu legume, Borș cu verdețuri, Borș cu smântână.
Marca DELIK’AT ce aparține grupului Unilever, cu următoarele produse: Borș original, Borș cu legume, Borș cu verdețuri, Borș cu smântână.
Marca Maggi ce aparține grupului Nestle, cu următoarele produse: Borș cu legume, Cub - Borș cu legume.
Marca Fuchs ce aparține producătorului Fuchs Condimente Ro SRL, cu produsul Borș.
Marca Dora ce aparține producătorului Compania Indiilor Orientale Prod SRL, cu produsul Borș.
Marca Fine Life ce este distribuită de Metro Cash&Carry SRL, cu produsul Borș.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către Conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
  2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor trei ingrediente din compoziția acestora.
  3. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
  4. Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului.
  5. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
 
Ingredientele regăsite în compoziția produselor tip borș analizate sunt următoarele: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavină, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, lactoză, maltodextrină, tărâțe de grâu, făina de grâu, făina de porumb, făină de secară, zahăr, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, țelină deshidratată, ceapă deshidratată, frunze de pătrunjel deshidratate, mărar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, rădăcină de leuștean, leuștean, ardei gras roșu, păstârnac, semințe de țelină, extract de leuștean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smântână pudră, extract de rozmarin, drojdie deshidratată, tumeric, curcumă.

Dintre ingredientele menționate mai sus, cele mai utilizate sunt:
•           la 100% dintre produsele analizate s-a folosit acidul citric;
•           La 85% dintre produsele analizate s-a folosit acidul lactic;
•           La 77% dintre produsele analizate s-a folosit monoglutamatul de sodiu. E621

Monoglutamat de sodiu – poate produce dureri de cap, slăbiciune, greață, arsuri. Nu trebuie consumat de către femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci;
•           la 77% dintre produsele analizate s-a regăsit grăsime vegetală de palmier (nu s-a menționat de către producător dacă grăsimea este parțial hidrogenată sau nehidrogenată). Uleiul de palmier parțial hidrogenat și/sau hidrogenat conține acizi grași de tip trans, aceștia pot crește nivelul colesterolului nociv (LDL), fapt ce poate duce la apariția afecțiunilor cardiace și a cancerului la colon;
•           la 69% dintre produsele analizate s-a folosit lactat de calciu;
•           la 62% dintre produsele analizate s-a regăsit amidonul din porumb;
•           la 23% dintre produsele analizate s-a regăsit extractul de drojdie. Extractul de drojdie conține acid glutamic sau glutamat de sodiu și se folosește pentru a crea arome sărate sau gust de umami („al cincilea gust”). Extractul de drojdie poate provoca alergii și afecțiuni ale glandelor endocrine;
•           colorantul caramel simplu se regăsește în produsul Borș original, marca Vegeta, grupul Podravka;
•           produsele Borș cu legume, marca Maggi, grupul Nestle și Borș, marca Dora, producător Compania Indiilor Orientale conțin două tipuri de potențiatori de arome, respectiv monoglutamat de sodiu și 5-ribonucleotide disodice.
 
Analiza produselor din punctul de vedere al primelor trei ingrediente din compoziția acestora.
Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:

La 38% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de sare. De asemenea, în acelasi procent (38%) se regăsesc acidul citric - acidul lactic. În proporție de câte 8% la produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de maltodextrină, lactoză și zer.  
Cele cinci produse analizate la care sarea este primul ingredient se regăsesc în topul de mai jos.
Top 5 produse tip borș după cantitatea de sare la 100 grame produs:
1. Delikat Borș cu verdețuri – 44 grame sare la 100 grame produs;
2. Delikat Borș cu legume – 42 grame sare la 100 grame produs;
3. Vegeta Borș cu legume – 40,2 grame sare la 100 grame produs;
4. Vegeta Borș cu verdețuri – 37,75 grame de sare la 100 grame produs;
5. Maggi Borș cu legume – 31,1 grame de sare la 100 grame produs.

La 30% dintre produsele analizate, al doilea ingredient este reprezentat de acidul citric - acidul lactic. In proporție de câte 23%, al doilea ingredient este reprezentat de către amidonul din porumb, respectiv maltodextrină. De asemenea, în proporție de câte 8%, al doilea ingredient este reprezentat de către zahăr, făină de grâu și monoglutamat de sodiu.

Următoarele cinci produse au un conținut ridicat de glucide/carbohidrați, iar după cantitatea de zahăr adăugat se poate realiza următorul top:
Top 5 produse tip borș după cantitatea de zahăr adăugat la 100 grame produs:

1. Vegeta Borș cu smântână – 61 grame glucide, din care 31 grame zahăr la 100 grame produs;
2. Vegeta Borș original și Delikat Borș cu smântână – 32 grame glucide, din care 17 grame zahăr la 100 grame produs, respectiv 28 grame glucide, din care 17 grame zahăr la 100 grame produs;
3. Delikat Borș cu legume și Delikat Borș cu verdețuri – 23 grame glucide, din care 16 grame zahăr la 100 grame produs, respectiv 28 grame glucide, din care 16 grame zahăr la 100 grame produs;.
4. Vegeta Borș cu legume – 26 grame glucide, din care 15 grame zahăr la 100 grame produs;
5. Maggi Borș cu legume – 38,8 grame glucide, din care 11 grame zahăr la 100 grame produs.
În proporție de câte 15%, al treilea ingredient este reprezentat de către zahăr, făină de grâu, ulei de palmier și acid citric - acid lactic, iar în proporție de câte 8%, al treilea ingredient este reprezentat de către monoglutamat de sodiu, tărâțe de grâu, lactat de calciu, sare și amidon.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 13 de produse analizate s-au identificat nouă aditivi alimentari, după cum urmează:
•     E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.
    •       E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
•     E270 - Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
•     E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smalțul dinților.
•     E307 - Alfa tocoferol este un extract din uleiuri vegetale bogate în tocoferoli (vitamina E), în special floarea soarelui și este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducând digestia lipidelor, poate provoca o uşoară hipertrofie a ficatului şi în anumite condiţii poate provoca chiar efecte alergice.
•     E327 - Lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
•     E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.
•     E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.
•     Arome - termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

            Analiza denumirii produselor din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului.
Mențiunea „fără conservanți” de pe fața vizibilă a ambalajului de la cele patru sortimente de borș Vegeta induce în eroare consumatorii prin faptul că se creează impresia că acest tip de borș nu ar conține aditivi alimentari. În realitate, în acest produs există șase tipuri de aditivi alimentari (monoglutamatul de sodiu, acid citric, acid lactic, lactat de calciu, caramel simplu și riboflavină).

Mențiunile: „cu tărâțe, cu porumb și fără conservanți” evidențiate pe ambalajul celor patru sortimente de borș Delikat, induc de asemenea în eroare consumatorii, deoarece le creează impresia că aceste produse au un conținut ridicat de tărâțe și făină de porumb și nu conțin aditivi alimentari. În realitate, în cele patru sortimente de borș marca Delikat, cantitatea de tărâțe variază între 1% și 5%, iar cantitatea de făină de porumb este de 0,1%, în timp ce aditivii alimentari sunt în număr de șapte (monoglutamat de sodiu, acid citric, acid lactic, lactat de calciu, riboflavină, ascorbil de palmitat, alfa tocoferol).

Date fiind cele de mai sus, o alternativă sănătoasă la borșul la plic o constituie borșul tradițional care poate fi preparat în casă de fiecare dintre noi prin folosirea următoarelor ingrediente: 5l apă, 500 g tărâțe de grâu, 100 g pâine neagră (fără aditivi alimentari), 3 linguri făină de porumb (mălai) și leuștean. Prepararea acestuia se face în două etape:

I.    Într-un vas emailat cu capac se face o plamadă (maia) prin umezirea cu apă rece a amestecului format din 250 g tărâțe și 100 g pâine neagră fărămițată. Se lasă timp de 2 zile la dospit.
II.   Se adaugă restul de tărâțe, cele 3 linguri de mălai și leușteanul. Peste acestea se toarnă apa la temperatura de 60 grade, cca 2/3 din capacitatea vasului. Se amestecă cu o lingură de lemn de 2-3 ori pe zi. Vasul cu conținutul obținut se păstrează într-un loc călduț. După limpezire, lichidul se toarnă în sticlă de sticlă și se păstrează la frigider.

În cazul în care nu aveți timp și disponibilitate pentru reteța de mai sus, vă recomandăm folosirea borșului comercializat la sticlă.
Borșul tradițional are următoarele efecte curative:

-     Adjuvant în tratarea cancerului de colon și a tuberculozei;
-     Scade tensiunea arterială;
-     Reduce colesterolul;
-     Previne tromboza și infarctul miocardic;
-     Tratatează insomnia, durerile de cap, mahmureala, oboseala cronică, dischineziile biliare, bolile respiratorii cronice;
-     Detoxifică organismul;
-     Calmează durerile de ficat și de bilă.

„Borșul la plic este un produs lipsit de nutrienți valoroși, în timp ce borșul tradițional este un aliment probiotic ce conține fermenți care reglează microflora intestinală, bogat în vitamine din complexul B ( B1, B2, B6 și B12), vitamina C și PP, în minerale (magneziu, potasiu, sodiu, sulf, siliciu, mangan și iod), calciu și oligoelemente cum ar fi zincul sau seleniul. Borșul tradițional este un condiment ușor de preparat, necostisitor și benefic pentru organism prin proprietățile sale curative. Din păcate, marii procesatori de alimente au „stricat” și acest aliment tradițional. Reclama acestora nu are un rol informativ, ci doar unul înșelător. Consumatorii trebuie ajutați să revină la obiceiurile alimentare sănătoase”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC-România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor - BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.

25 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii