CSM a decis Sesizarea DNA cu privire la judecătoarea care l-a eliberat pe Mazăre aduce atingere justiţiei

Plenul CSM a decis, miercuri, că sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cazul judecătoarei Rodica Cosma, de la instanţa supremă, care a dispus punerea în libertate a lui Radu Mazăre, în modalitatea în care a fost făcută, a adus atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

În şedinţa de miercuri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar în raport de sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În 25 aprilie, procurorii anticorupţie au trimis CSM o cerere de verificare a judecătoarei Rodica Cosma, care în 9 aprilie a dispus eliberarea din arest şi cercetarea în libertate, cu măsura controlului judiciar, a lui Radu Mazăre, în dosarul în care primarul Constanţei este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, care a obţinut contractul pentru construirea unui cartier de locuinţe sociale în municipiu.

CSM a arătat că demersul DNA a fost făcut public în presă şi a generat formularea unor comentarii cu privire la soluţia adoptată în cauză.

"Sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare de către doamna judecător, Inspecţia Judiciară a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există indicii de săvârşire a abaterilor disciplinare menţionate. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reţinut că demersul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iniţiat anterior rămânerii definitive a soluţiei pronunţate în cauză, aduce atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu atât mai mult cu cât soluţia dispusă a fost menţinută în calea de atac. S-a mai reţinut că împotriva soluţiilor pronunţate de judecători pot fi exercitate căile de atac prevăzute de lege", conform unui comunicat de presă al CSM.

Primarul Radu Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost reţinuţi în 8 aprilie, de procurorii DNA. Aceştia au fost eliberaţi din arestul Poliţiei Capitalei în 9 aprilie, după ce instanţa supremă a decis cercetarea lor în libertate, sub control judiciar, cu interdicţie de a părăsi ţara. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la un alt complet de la instanţa supremă, care în 18 aprilie a decis definitiv ca Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în libertate.

Primarul Constanţei a fost acuzat iniţial de luare de mită, apoi procurorii au extins cercetările în cazul lui Mazăre şi pentru fals în declaraţii. Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă" -, pentru a o ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Radu Mazăre mai este acuzat că nu trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, cei 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

În acest cont, spun anchetatorii, a fost virată de către o societate comercială, la 13 septembrie 2011, suma de 95.000 de euro.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi fratele primarului Constanţei, senatorul PSD Alexandru Mazăre, acesta fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

Anchetatorii susţin că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la fraţii Mazăre, pentru că se bucura de încrederea celor doi. Astfel, prin intermediul lui Schwartzenberg, într-un cont din Israel al lui Radu Mazăre au intrat 95.000 de euro, iar în unul al fratelui acestuia, 80.000 de euro, în două tranşe egale.

Senatorul Alexandru Mazăre nu a menţionat în declaraţia de avere din 29 mai 2012 un cont deschis la o unitate bancară din Israel, în care, în 2011, o societate comercială a virat 80.0000 de euro, la 13 septembrie 2011 şi 6 decembrie 2011, a arătat DNA, precizând că suma reprezenta o parte din mita care ar fi fost primită de primarul Constanţei, Radu Mazăre.