De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:26 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ce semnificaţie are Paştele Blajinilor

ro

08 May, 2016 09:25 1574 Marime text
An de an, la o săptămână după Duminica Învierii, după Duminica Tomii, numeroşi creştini ortodocşi prăznuiesc Paştele Blajinilor. Praznicul este cunoscut sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor.
 
În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de Rohmani. Potrivit credinţei populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ, trăiesc fără femeile lor, convieţuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreaţiei. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul şi rugăciunile pentru cei vii. Deşi sunt virtuoşi, nu ştiu cum să calculeze dată Sfintelor Paşti. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paştele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roşii.
 
În această zi, în Botoşani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roşii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenţionat pe pământ, întru pomenirea celor morţi. În cele mai multe locuri din ţară noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roşii, pască şi cozonac şi punând flori pe morminte.
 
De Paştele Blajinilor nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoşilor comuni: Uitaţii, Neştiuţii, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un ştergar strâns la un capăt şi legat cu o lumânare. Aceste ştergare se dăruiesc preotului care citeşte pomelnicele.
 
Există şi credinţă că ei provin din copii nebotezaţi, morţi imediat după naştere. Alteori sunt priviţi ca fiind cei care susţin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificaţi cu urmaşii celor care n-au mai reuşit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărţind apele. Aceştia au rămas pe o insula foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei.
 
În Bucovina se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste şi trăiesc într-un pârâu; femeile şi fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase".
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii