Ce face Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor al cărui comandant-un chestor de poliţie-a fost reţinut. Situaţii incredibile

Comunicatul DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea, începând cu data de 16.11.2015, a inculpaților:

BĂRĂSCU ADRIAN-AUGUSTIN, chestor de poliție, director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- obținere ilegală de fonduri, în formă continuată,
- deturnare de fonduri, în formă continuată,
- fals intelectual, în formă continuată,
- uz de fals, în formă continuată,
- influențarea declarațiilor,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
- abuz în serviciu, în formă continuată,
POPA FELICIA-VIOLETA, comisar șef în cadrul aceleiași structuri de poliție, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.
LIȚĂ ANDREEA-VIOLETA, psiholog în cadrul Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu,
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.

În ordonanțele de reținere se arată că, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie – decembrie 2013, inculpații Bărăscu Adrian-Augustin, Popa Felicia-Violeta, Liță Andreea-Violeta și alte persoane au constituit un grup infracțional organizat, grupare la care, în perioada 2014 – noiembrie 2015, au aderat și alții, în scopul săvârșirii infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În contextul amintit, în perioada 2014 – noiembrie 2015, membrii grupului au acționat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor bănești necesare protecției martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Program.
De asemenea membrii grupului au acționat și în direcția deturnării sumelor de bani cu destinația mai sus menționată către achiziția directă, de la furnizori preferați, a unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și pentru dotarea funcționarilor instituției, fie în scopul achiziționării unor bunuri și servicii inutile ori neperformante.

În perioada 2014 – octombrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de ordonator terțiar de credite la O.N.P.M., împreună cu alți doi membri ai grupului (împuterniciți ai ordonatorului terțiar de credite), în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au folosit documente și date inexacte (privind estimarea cheltuielilor viitoare, în cuantum total de 565.850 lei, în anul 2014 și, respectiv, 854.530 lei, în anul 2015), privind cuantumul cheltuielilor destinate protecției martorilor, în sensul supradimensionării acestora.
Acest lucru a condus la virarea sumei de 550.850 lei, în anul 2014 și, respectiv a sumei de 660.230 lei, în anul 2015, la articolul bugetar din care O.N.P.M. ordonanțează și efectuează plăți pentru protecția martorilor.

În perioada 2014 – noiembrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. și ordonator terțiar de credite, cu ajutorul celorlalți membri ai grupului, printre care și inculpatele Popa Felicia-Violeta și Liță Andreea-Violeta, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a schimbat destinația sumei de 264.796,8 lei, alocate protecției martorilor, fără respectarea prevederilor legale, pentru înzestrarea sediului O.N.P.M., precum și pentru dotarea funcționarilor din această instituție, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat.
O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 69.684,2 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracțională fiind întreruptă de controlul I.G.P.R. din 25.09.2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziție directă a unor produse și servicii, în valoare totală de 195.112,76 lei.

În perioada aprilie – decembrie 2014, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. și o altă persoană, au întocmit în fals, prin antedatare, 6 (șase) documente justificative, care au fost înregistrate în evidențele instituției, pentru a crea aparența respectării procedurii legale de achiziție directă a unor bunuri și servicii, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (care reglementează, între altele, atribuirea contractelor de achiziție publică), în sensul îndeplinirii cerinței existenței unui document justificativ, ca procedură prealabilă efectuării achiziției.
În ziua de 04 august 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., a încercat să îl determine pe un subordonat de-al său, utilizând afirmații cu vădit caracter intimidant și amenințări referitoare la continuarea acțiunilor de hărțuire profesională, să nu mai formuleze sesizări penale și să nu mai dea declarații defavorabile conducerii instituției, cu prilejul unor cercetări penale.

În perioada 2014 – noiembrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin împreună cu alți membri ai grupului și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în contextul efectuării unor achiziții directe (sisteme de supraveghere video și alarmare) și luării unor măsuri neperformante, din punct de vedere economic, dar și sub aspectul asigurării protecției efective a martorilor, cu consecința prejudicierii, cu suma de 179.778,42 lei, a bugetului destinat protecției martorilor și a vătămării intereselor legale ale martorilor incluși în Program.
Urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, un număr de 5 societăți comerciale au beneficiat de încasări în cuantum total de 179.777,47 lei.

În perioada decembrie 2009 – mai 2013, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M împreună cu mai mulți membri ai grupului, în mod repetat, și-au încălcat atribuțiile de serviciu, adoptând comportamente șicanatorii la adresa martorilor incluși în Program, acțiuni care au dus la vătămarea drepturilor acestora conferite de includerea în Program.
În noaptea de 14/15 iunie 2013, inculpata Liță Andreea-Violeta, în calitate de psiholog în cadrul O.N.P.M. și desemnată cu evaluarea și asistența psihologică a unui martor protejat nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în condițiile în care acesta din urmă i-a adus la cunoștință intenția și motivațiile de a comite un act suicidar (tentativa de suicid a avut loc), fapt ce a cauzat vătămarea drepturilor acelei persoane conferite de includerea în Program.

Inculpaților Bărăscu Adrian-Augustin, Popa Felicia-Violeta și Liță Andreea-Violeta li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentați, la data de 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate Departamentului de Informații și Protecție Internă.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Ce scrie pe pagina oficială de internet a IGPR în structura căruia se află ONPM

Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor este unitate operativă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, subordonată nemijlocit Inspectoratului General al Poliţiei Române având competenţă teritorială generală.

Atribuții
În conformitate cu prevederile art. 3 alin (2) din Legea nr. 682/2002, O.N.P.M. are următoarele atribuţii:

• primeşte propunerile de includere în Program şi ordonanţa, respectiv încheierea, prevăzute la art. 8, după caz;
• ia toate măsurile necesare în vederea includerii Programului şi urmăreşte realizarea acestuia în cele mai bune condiţii;
• desemnează o persoană de legătură între martorul protejat şi O.N.P.M., precum şi o altă persoană nominalizată în Protocolul de protecţie, care să asigure această legătură în situaţii critice;
• încheie Protocolul de protecţie cu fiecare martor protejat şi întocmeşte şi include schema de sprijin a acestuia;
• organizează o bază de date proprie, în care include, stochează şi prelucrează propunerile de includere în Program;
• asigură confidenţialitatea deplină a informaţiilor şi datelor gestionate;
• gestionează, cu aprobarea ministrului de interne, fondurile băneşti necesare includerii Programului, primite de la bugetul de stat, precum şi din programele de finanţare externă.

În legea 682/2002 termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

• are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;
• fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză;
• se află în cursul executării unei pedepse privative de libertate şi, prin informaţiile şi datele cu caracter determinant pe care le furnizează, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;

b) starea de pericol este situaţia în care se află martorul, în sensul prevăzut la lit. a), membrii familiei sale ori persoanele apropiate acestuia, a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată, ca urmare a informaţiilor şi datelor furnizate ori pe care a fost de acord să le furnizeze organelor judiciare sau a declaraţiilor sale;

c) martorul protejat este martorul, membrii familiei sale şi persoanele apropiate acestuia incluse în Programul de protecţie a martorilor, conform prevederilor prezentei legi;
d) membrii de familie ai martorului protejat sunt soţul sau soţia, părinţii şi copiii acestuia;
e) persoana apropiată martorului protejat este persoana de care respectivul martor este legat prin puternice legături afective;
f) Programul de protecţie a martorilor, denumit în continuare Program, reprezintă activităţile specifice desfăşurate de Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor prevăzut la art. 3, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul apărării vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor care au dobândit calitatea de martori protejaţi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;

g) măsurile urgente sunt activităţile specifice temporare care pot fi desfăşurate de unitatea de poliţie care cercetează cauza sau, după caz, de organul care administrează locul de deţinere, de îndată ce constată starea de pericol la care este expus martorul;
h) infracţiunea gravă este infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: infracţiunile contra păcii şi omenirii, infracţiunile contra siguranţei statului sau contra siguranţei naţionale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infracţiunile privind traficul de droguri şi traficul de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, infracţiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puţin 10 ani sau mai mare;
i) protocolul de protecţie reprezintă înţelegerea confidenţială între Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor şi martorul protejat privind protecţia şi asistenţa care trebuie acordate martorului protejat, obligaţiile acestora, precum şi situaţiile în care protecţia şi asistenţa încetează;
j) schema de sprijin cuprinde ansamblul măsurilor de protecţie şi asistenţă luate cu privire la fiecare martor protejat;
k) prejudiciul deosebit este orice prejudiciu cauzat prin infracţiune, care depăşeşte echivalentul în lei a 50.000 euro;
l) grupul sau organizaţia criminală reprezintă grupul structurat, alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă şi acţionează în înţelegere, în scopul săvârşirii uneia său mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine, direct sau indirect, un avantaj financiar sau de altă natură
Măsuri de protecție
a) protecţia datelor de identitate a martorului protejat;
b) protecţia declaraţiei acestuia;
c) ascultarea martorului protejat de către organele judiciare, sub o altă identitate decât cea reală sau prin modalităţi speciale de distorsionare a imaginii şi vocii;
d) protecţia martorului aflat în stare de reţinere, arestare preventivă sau în executarea unei pedepse privative de libertate, în colaborare cu organele care administrează locurile de deţinere;
e) măsuri sporite de siguranţă la domiciliu, precum şi de protejare a deplasării martorului la şi de la organele judiciare;
f) schimbarea domiciliului;
g) schimbarea identităţii;
h) schimbarea înfăţişării.
Măsuri de asistență
a) reinserţia în alt mediu social;
b) recalificarea profesională;
c) schimbarea sau asigurarea locului de muncă;
d) asigurarea unui venit până la găsirea unui loc de muncă.
Încetarea programului
Încetarea Programului se dispune de procuror prin ordonanţă sau de către instanţă prin încheiere.
a) la cererea martorului protejat, exprimată în formă scrisă şi transmisă către O.N.P.M.;
b) dacă în cursul procesului penal martorul protejat depune mărturie mincinoasă;
c) dacă martorul protejat comite cu intenţie o infracţiune;
d) dacă sunt probe sau indicii temeinice că, ulterior includerii în Program, martorul protejat a aderat la un grup sau organizaţie criminală;
e) dacă martorul protejat nu respectă obligaţiile asumate prin semnarea Protocolului de protecţie sau dacă a comunicat date false cu privire la orice aspect al situaţiei sale;
f) dacă viaţa, integritatea corporală sau libertatea martorului protejat nu mai este ameninţată;
g) dacă martorul protejat decedează.
Sancţiuni prevăzute de Legea nr. 682/2002
Fapta de a divulga cu intenţie identitatea reală, domiciliul ori reşedinţa martorului protejat, precum şi alte informaţii care pot duce la identificarea acestuia, dacă sunt de natură să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea martorului protejat, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Pedeapsa este închisoarea de la 5 ani la 10 ani dacă:
a) fapta a fost săvârşită de către o persoană care a luat cunoştinţă de aceste date în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu;
b) s-a cauzat martorului protejat o vătămare gravă a integrităţii corporale sau sănătăţii.
Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.
Dacă fapta prevăzută la alin. (2) lit. a) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.
Fapta martorului protejat, prevăzut la art. 2 lit. a), de a induce în eroare organul de urmărire penală sau instanţa de judecată prin datele şi informaţiile prezentate se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.
Sursa foto: cnn.com