Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:01 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Agenţia France-Presse Doi dintre miniştrii din MCV sunt Liviu Dragnea şi Varujan Vosganian. Iată fragmentul din raport

ro

31 Jan, 2013 05:47 2098 Marime text

liviu-dragnea-604-bogdan-stamatin.jpgDoi dintre miniştrii la care face referire raportul MCV sunt Liviu Dragnea şi Varujan Vosganian, afirmă o sursă din cadrul Comisiei Europene citată de agenţia France-Presse, care notează, preluând o declaraţie a premierului Victor Ponta, că al treilea este Relu Fenechiu.

Un oficial din cadrul Comisiei Europene citat de AFP a precizat că doi dintre miniştrii la care face referire raportul elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare sunt vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi Varujan Vosganian, ministrul Economiei, care este vizat de o anchetă a DIICOT.

AFP reaminteşte că Liviu Dragnea este cercetat pentru presupusa implicare în fraudele din referendumul privind destituirea preşedintelui Traian Băsescu.

Al treilea ministru la care face referire raportul Comisiei Europene este Relu Fenechiu, titularul portofoliului Transporturilor, precizează AFP, reluând o declaraţie a premierului Victor Ponta.

Premierul Ponta a declarat miercuri că raportul CE conţine anumite erori materiale, precum faptul că nu s-ar fi întâmplat nimic în cazul miniştrilor verificaţi de ANI sau că ar fi miniştri cercetaţi pentru corupţie, iar acestea puteau fi îndreptate dacă "Mecanismul era şi de Cooperare, nu doar de Verificare".

Ce spune raportul de Monitorizare

În iulie 2012, Comisia a prezentat un raport privind progresele realizate de România începând cu 2007 în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)

(….) Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia şi-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât şi Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu.

În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi înalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora.

Noul Guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de ministru,  trei erau cercetate penal pentru fapte de corupţie. În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate.

Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din funcţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate.

În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu.

În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunităţii în cazurile de percheziţie, arestare sau reţinere a acestora şi de urmărire penală a foştilor miniştri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduită.

Totodată, în Raport se mai arată necesitatea „luării măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii lor în judecată”.

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii