Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
06:07 20 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Prof. univ. dr. Lucian Băluţ - „Parlamentele naţionale sunt cele care validează punctul de vedere al naţiunii”

ro

08 Dec, 2016 00:00 865 Marime text
Profesorul Lucian Băluţ candidează din partea PSD Constanţa pentru Senatul României.
 
Ne aflăm la o răscruce de drumuri în politica internaţională. Anul 2016 a însemnat pe plan mondial schimbări majore, BREXIT, Donald Trump etc...
 
Lucian Băluţ: Foarte adevărat. Anul 2016 ne-a oferit câteva surprize majore. Surprize în sensul că punctul de vedere prezentat de specialiştii în domeniu a fost contrazis de votul popular. Acest lucru s-a întâmplat cel puţin în cazul exemplelor menţionate de dumneavoastră. Pornind de la această observaţie, aş reformula întrebarea: „În ce măsură deciziile majore în politica externă se pot lua prin vot popular?”
 
Evident, există argumente „pentru”, dar şi argumente „contra”. Argumentele „pentru” sunt cele cunoscute. Consultarea populară asigură sprijinul majorităţii. Mai mult chiar, se respectă un principiu democratic. Argumentele „contra” sunt de tipul: „Există întotdeauna informaţii confidenţiale care nu pot ajunge spre cei ce se vor pronunţa prin vot”.
 
Suplimentar, în cazul unei consultări populare, se discută despre „oportunitate”, dar şi despre „riscuri”. Exemplul tipic este cazul BREXIT. Presa a prezentat în detaliu aceste probleme. Nu se poate uita că în cazul domnului David Cameron, prim-ministrul Marii Britanii, au existat critici cu privire la decizia dânsului de a organiza acel referendum. Nu trebuie uitat că acele critici au venit din partea unor personalităţi. Este vorba despre cei care au poziţii de conducere în cadrul Uniunii Europene. Şi atunci, care este răspunsul corect? Un prim răspuns poate fi: „Timpul este cel ce va valida soluţia corectă”. Dar, ca întotdeauna, există şi un al doilea răspuns.
 
Parlamentele naţionale sunt cele care validează punctul de vedere al naţiunii. Cu alte cuvinte, consultarea populară are un caracter consultativ. În acest moment, Parlamentul Marii Britanii se va pronunţa asupra BREXIT-ului. În cazul Trump, electorii vor decide preşedintele SUA, iar în ultimă instanţă, există posibilitatea ca problema să fie transferată Congresului.
 
Revenind, personal, înclin pentru implicarea parlamentelor în astfel de decizii. În fapt, chiar şi în cazurile prezentate de dumneavoastră, după cum am menţionat, deciziile finale vor fi luate în parlamentele naţionale.
 
În ce măsură rezultatul alegerilor generale din 11 decembrie ar putea influenţa poziţia geostrategică a României? 
 
Lucian Băluţ: În mod normal, alegerile interne nu ar trebui să influenţeze deciziile majore de politică externă. Acest lucru asigură stabilitate geostrategică la nivel global. Chiar şi cazul schimbării unor guverne prin alte metode, noul guvern anunţă în primul rând că păstrează înţelegerile externe anterioare. În cazul nostru, vom rămâne membri NATO, precum şi membri ai Uniunii Europene. Pot să adaug că vom avea şansa de a intra în Spaţiul Schengen. Aceasta este o speranţă.
 
În această situaţie, vreau să vă întreb în ce măsură rezultatul alegerilor generale din 11 decembrie ar putea influenţa politica internă a României?
 
Lucian Băluţ: Ei, da! Această întrebare îmi place cel mai mult. Îmi place pentru că am sentimentul că pentru prima oară Partidul Social Democrat pune frontal întrebarea crucială, şi anume raportul dintre muncă şi capital. Cu permisiunea dumneavoastră, aş detalia acest răspuns.
 
Unde suntem acum? Din comunicatele de presă, precum şi din analizele prezentate de diverşi specialişti - economişti de stânga sau de dreapta -, distribuţia veniturilor rezultate în urma creşterii economice este de 60% - 40% în favoarea capitalului. Atenţie, este vorba doar de modul de alocare a creşterilor de PIB (aproximativ 30% „intră” în buget). Daca dorim sa „vedem” efectul acestui tip de alocări, este necesar să ne raportăm la aşa-numitul „indice Gini”. Pentru a fi mai explicit, coeficientul lui Gini (coeficient Gini, cunoscut şi ca index Gini ori raport Gini) este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuţia veniturilor populaţiei unei naţiuni, dar mai ales pentru a reprezenta disproporţia în distribuirea veniturilor sau a averilor, fiind un indice al inegalităţii. Definiţia nu îmi aparţine. Este unul dintre parametrii folosiţi pentru evoluţia macroeconomică a unei ţări. În acest moment, coeficientul lui Gini pentru România este mult mărit dacă îl raportăm la media europeană.
 
Unde ar trebui să ajungem? Analiza structurii bugetelor ţărilor cu democraţii avansate pune în evidenţă faptul că acest raport este 40% - 60%. Acolo ar trebui să ajungem. Pentru moment, nu sper că următorul buget va fi structurat astfel. Dar, pentru că exista un dar, măcar creşterile de buget ar trebui să respecte această proporţie. Trebuie să spun că în aceste condiţii nu ar mai fi probleme cu privire la creşterea salariilor.
 
Concluzionând, din punctul meu de vedere, votul din 11 decembrie va putea valida o structură de buget asemănătoare, spre exemplu, celui existent în Germania şi nu numai. În fapt, este imperios necesar să ne apropiem ca nivel de trai de ţările dezvoltate.

Ti-a placut articolul?

Comentarii