Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
07:45 09 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Bogdan Huţucă - „PNL a înţeles greşelile guvernărilor, îşi asumă răspunderea şi aduce oameni noi, pregătiţi să realizeze schimbarea”

ro

09 Nov, 2016 15:10 914 Marime text
 

Născut la data de 10 iulie 1967, în Constanţa, Bogdan Iulian Huţucă este căsătorit şi tatăl a doi copii. Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Credit, Contabilitate a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi are studii de master în administraţie publică. Timp de şase ani a ocupat funcţia de director executiv al DGFP Constanţa, iar în perioada mai-noiembrie 2012 a fost prefect al judeţului Constanţa. Fost subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Iulian Huţucă candidează la alegerile parlamentare din 11 decembrie pentru un post de deputat în Parlamentul României, din partea Filialei Constanţa a Partidului Naţional Liberal.

Sunteţi cunoscut în Constanţa ca un profesionist în domeniul finanţelor. Ştim că aveţi experienţă în Ministerul Finanţelor. Cum de aţi acceptat invitaţia PNL de a conduce listele pentru Camera Deputaţilor în Constanţa?

Bogdan Huţucă: Candidatura la alegerile parlamentare din  11 decembrie a venit după ce, în plan personal, am simţit nevoia să valorific la un alt nivel experienţa profesională dobândită până în prezent. În plan politic, am convingerea că Partidul Naţional Liberal este singurul partid care a înţeles greşelile guvernării anterioare şi care acum îşi asumă răspunderea pentru acestea, aducând oameni noi în echipă, pregătiţi să schimbe modul în care este guvernată societatea românească.

S-a vorbit destul de mult despre faptul că aţi putea ocupa cu succes funcţia de ministru al Finanţelor. Vă întrebăm şi noi: aţi accepta această funcţie?

Bogdan Huţucă: Probabil că acest zvon a fost generat de faptul că, pe parcursul carierei, am ocupat diverse poziţii-cheie atât în conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cât şi în Ministerul Finanţelor Publice, fapt care m-a familiarizat cu modul de funcţionare a structurilor guvernamentale şi parlamentare. Totuşi, decizia de a candida pentru funcţia de deputat în Parlamentul României a presupus deja un efort de autoanaliză şi de identificare a perspectivelor. Momentan, prefer să fiu concentrat pe campania electorală pentru alegerile din 11 decembrie, precum şi pe conturarea viitoarelor proiecte pe care le voi promova, în calitate de deputat, în Parlament.

Ce spuneţi despre promisiunile fiscale ale PSD? V-aţi făcut o părere, sunt realizabile?

Bogdan Huţucă: Problema subfinanţării din sănătate şi învăţământ şi, în primul rând, a salarizării personalului din cele două sisteme ne afectează pe noi toţi şi ar trebui să se regăsească pe agenda permanentă a guvernării următoare. La modul general, valoarea unui proiect, indiferent cine îl iniţiază - Parlamentul sau Guvernul -, ţine de idei, dar şi de studii şi analize de impact, de apartenenţa la o strategie. Dacă punem imaginea pe primul loc, dacă dorim să punctăm într-un mod populist, riscăm ca mâine să constatăm că domenii de activitate, categorii sociale, proiecte de dezvoltare sunt afectate negativ. Orice proiect de majorare de cheltuieli bugetare trebuie precedat de asigurarea consolidării bugetare, de reforme structurale profunde, menite să asigure creşterea economică. De exemplu, o abordare exigentă a Guvernului asupra modului în care sunt cheltuiţi banii publici, prin introducerea unor sisteme de guvernare şi apărare împotriva corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, ar avea un impact bugetar pe termen mediu (prin reducerea cheltuielilor) suficient cât să acopere un calendar de creşteri salariale în sănătate şi educaţie. Obiectivul acestor creşteri nu ar trebui să vizeze procente, ci să asigure alinierea la sistemul de salarizare din alte structuri guvernamentale mult mai bine plătite.
 
Ce încerc să spun este faptul că, după ce mai mulţi ani ai administrat haotic veniturile bugetare şi discreţionar partea de cheltuieli sabotând sustenabilitatea bugetară, lansarea unui proiect de genul celui promovat în aceste zile de PSD pune căruţa înaintea cailor. Pentru a interzice astfel de practici, vă reamintesc faptul că au fost reglementate prevederi clare prin art. 138 din Constituţia României, dar şi prin art. 15 şi 17 din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

V-aţi creionat un plan pentru activitatea dumneavoastră în Parlament? Ce veţi promova din postura de deputat?

Bogdan Huţucă: În perioada în care am coordonat activitatea Direcţiei Generale Legislaţie Cod Fiscal din Ministerul Finanţelor Publice, am participat la promovarea noului Cod Fiscal şi a noului Cod de Procedură Fiscală. Cele două proiecte conţin multe prevederi care avantajează mediul de afaceri şi contribuabilii în general, dar au şi foarte multe aspecte neclarificate din cauza incoerenţei deciziei la nivel politic din acea perioadă. Am inventariat toate aceste prevederi în vederea promovării unor acte normative ce vizează completarea şi modificarea acestor legi. Astfel, unul dintre proiecte are drept scop reducerea poverii fiscale (diferenţa între costul total al muncii la angajator şi venitul net al angajatului) asupra veniturilor angajaţilor şi asupra costurilor muncii pentru angajator. Un raport al Băncii Mondiale arată două caracteristici principale ale poverii fiscale care se evidenţiază în România: pe de o parte, pentru majorarea nivelurilor de venituri ale contribuabililor, povara fiscală este mai mare în România decât în alte ţări, iar pe de altă parte, povara fiscală creşte mai abrupt la nivelul veniturilor mici, majorând disproporţionat costurile muncii la angajaţii cu venituri mici. Această creştere abruptă este de natură să conducă la distorsiuni semnificative pe piaţa muncii care afectează ocuparea forţei de muncă, fiind dăunătoare şi faţă de veniturile fiscalizate ce sunt colectate la nivelul bugetului general consolidat. O povară fiscală mare reduce plata netă primită în mână de angajaţi, reducând în acest fel avantajul de a participa la piaţa muncii cu forme legale sau de a presta mai multe ore de muncă, cei mai demotivaţi fiind angajaţii necalificaţi şi tinerii.
 
Există avantaje mult mai multe pentru angajatori să angajeze persoane cu venituri mici, fără forme legale, sau să îi declare cu normă parţială de muncă, deşi acestea lucrează în realitate cu normă întreagă, şi asta pentru a evita plata CAS, CASS, precum şi un impozit pe venitul personal mai mare. Dacă păstrarea impozitului pe venit fix actual în România reprezintă o prioritate politică, o povară fiscală mai mică pentru contribuabilii cu venituri mici şi nu numai ar putea fi realizată schimbând actualul sistem de deduceri fiscale, mărind suma acordată şi dublând plafonul până la care se acordă acesta sau eliminând acest plafon. În paralel, se pot acorda credite fiscale unor categorii de contribuabili aflaţi în anumite situaţii. Obiectivul proiectului este diluarea zonei gri sau negre a forţei de muncă, asigurându-se fiscalizarea veniturilor din salarii în vederea asigurării consolidării bugetare.

Aţi participat la sfârşitul săptămânii trecute la mitingul PNL din capitală. Sunteţi unul dintre cei 100 de oameni noi ai PNL promovaţi pentru noul Parlament. Aveţi încredere în tandemul Cioloş - PNL?

Bogdan Huţucă: Mie îmi place Dacian Cioloş. Spun acest lucru pentru că, pe de o parte, este un individ onest şi modest, iar pe de altă parte, promovează un nou mod de a gândi guvernarea şi de a privi societatea românească şi care pune în spatele strategiei un set de principii coerente. La aceste alegeri, Partidul Naţional Liberal are o echipă sănătoasă, care doreşte o Românie normală, alături de un premier precum Dacian Cioloş.

Material realizat de PNL (P)

Ti-a placut articolul?

Comentarii